Pe vremea cand, de 23 August, Bula, la indemnul lui taica-su, se suia in pod, lua steagurile si pleca la defilare, Nicu, casatorit de curand, era in gara din Adjud asezat pe pervazul dinspre peron al unei ferestre odihnindu-si trupul ostenit de parada de dimineata. Doi militieni au venit si i-au ordonat sa se ridice si sa ia o poza mai decenta, potrivita cu solemnitatea zilei nationale a RSR. Nicu a refuzat si, consecinta normala, a fost luat pe sus, dus in biroul militiei garii si, cu ajutorul unui al treilea militian a fost batut foarte tare, indelung si cu aplicatie. Ulterior pe Nicu l-au durut oasele. Dar mai tare l-a durut sufletul. Nu intelege nici acum de ce. Mai ales ca stie ca si acum, cand 23 August nu mai e sarbatoare, militienii bat oameni din placere.
duminică, 24 august 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
trista povestea, dar cam fortat finalul. militienii bat oricind, oriunde, cu sau fara un precedent 23 august.
De aia nu tin eu cu Dinamo. De fapt, din mai multe motive.
Aida, ai dreptate, caracterul oamenilor n-are legatura cu epoca in care se manifesta. Doar ca, unele imprejurari si regimuri favorizeaza sau inhiba exprimarea lor plenara.
Nasti, am eu asa un feeling ca si motivele tale sunt si ele cu radacini foarte bine infipte in trecut... :)
Curajos Nicu ala... :)
Imi amintesc si eu de un 23 August cand eram studenta si la care nu m-am dus. Nu de curaj, ci de lene. Da n-a contat motivul, pedeapsa a fost la fel pentru toti cei care lipsisera nemotivat. Nemaiprimirea in camin. Asa ca o vreme am stat pe blat pe la colege, o alta prin gazda cu o alta colega la un mos nebun (deh, fusese profesor, saracul...aviz amatorilor :D )dupa care ne-a chemat decanul, ne-a mustruluit si ne-a dat camera in 6 martie, unde zici ca erai la manastire :D
Mai bine ma bateau si gata :D
de groaza ce-a patit Nicu... :(
Cum spune Gabriela, dupa anul II de fac nu m-am dus nici eu la saptamanile de claca de la 23 August. Asa ca ne-a schimbat decanul la toti optiunile de specializare de pe anul urmator. Cei ce optasera pentru Automatizari si Microprocesoare (ca mine), am nimerit la Calculatoare. Si-asa s-a luat decizia (intamplator salutara!) sa ma specializez pe tot restul vietii pe ordinatoare, cand eu optasem initial pt electronica :)
cristi: foarte tare.
Tatal unui prieten de-al meu, fost politist, are o vorba, pe care ar fi fost imposibil sa n-o retin: "Ai depreptate, n-ai dreptate, la politie tot te bate!"
Trimiteți un comentariu