23 August ieri

Pe vremea cand, de 23 August, Bula, la indemnul lui taica-su, se suia in pod, lua steagurile si pleca la defilare, Nicu, casatorit de curand, era in gara din Adjud asezat pe pervazul dinspre peron al unei ferestre odihnindu-si trupul ostenit de parada de dimineata. Doi militieni au venit si i-au ordonat sa se ridice si sa ia o poza mai decenta, potrivita cu solemnitatea zilei nationale a RSR. Nicu a refuzat si, consecinta normala, a fost luat pe sus, dus in biroul militiei garii si, cu ajutorul unui al treilea militian a fost batut foarte tare, indelung si cu aplicatie. Ulterior pe Nicu l-au durut oasele. Dar mai tare l-a durut sufletul. Nu intelege nici acum de ce. Mai ales ca stie ca si acum, cand 23 August nu mai e sarbatoare, militienii bat oameni din placere.

Atat imi mai aduc aminte...

Ieri, pe la ceasurile 12 si pe la 35 de centigrade, am vazut aceasta scena pe soseaua de centura a orasului (DN2 sau E85). Din mersul masinii n-am reusit si alte poze, dar am vazut ca, in spate, atelajul avea un banner pe care sta scris "Tulcea - Miercurea Ciuc". Stie cineva cine-i omul, care-i cauza pentru care face calatoria, cum il cheama pe magarus si daca are vreun blog pe undeva? Omul, nu magarul. Alta treaba de ieri a fost culesul de alune din alunul meu, mai spre seara cand portocaliul codului de caldura mare a virat un pic catre galben. Recolta a fost de doua strachini din astea. Cu varf.Imi place culoarea alunelor coapte. De aceea, diseara, am sa scobesc niste nuci, iar asta imi va colora palma mainii stangi intr-un brun la fel de special ca al acestor alune.
Vedeti si voi ce lucruri interesante mi se intampla in ultima vreme...

Dan Puric si virtutea virtuala a neamului romanesc

Un actor propovaduieste de ceva vreme despre virtutile extraordinare ale poporului roman si ale ortodoxiei. Nu mai pridideste cu interviurile pe aceste teme si chiar a scris si o carte. O prietena citea aceasta carte si a insistat ca ar trebui s-o citesc si eu. N-am citit-o pentru ca prietena mea este unul din acei oameni care sunt convinsi ca isi iubesc tara foarte tare si, din aceasta prea multa dragoste, voteaza PSD, iar toate necazurile neamului romanesc se trag jumate de la strainatatea care are ceva cu noi si jumate de la Basescu. Altfel, fara aceste doua rele, neamul nostru ar fi pe culmi ametitoare de bunastare, buna crestere si educatie fina.

Actorul de care zic se cheama Dan Puric, iar eu n-am nimic cu Dan Puric. Nu-l judec nici ca actor (pentru ca nu l-am vazut niciodata profesand pe scena ci doar de cateva ori pe la tv in numere de pantomima), nici ca scriitor (nu i-am citit cartea). Dar, atat cat vad din interviurile tv sau din presa, mi se pare fundamentalist, dogmatic, incoerent (in interviul pe care tocmai l-am citit „poporul roman are geniu” si tot in acelasi interviu este “o populatie bezmetica si imbecilizata pe internet”). Iar daca Dan Puric nu este asa, atunci este nesincer. Eu n-am reusit sa-l dibui.

„...Daca vezi Romania din punctul de vedere al lui Sancho Panza, este un ghetou neocomunist, fara perspectiva. Daca o vezi din punctul de vedere al lui Don Quijote, este gradina Maicii Domnului... ...Dan Puric... ...stie ca Romania nu este ceea ce este acum si crede in potentialul ei. Eu lucrez in posibil, domnisoara, eu lucrez in virtualitatea ei. Poporul acesta a dainuit datorita virtualitatii...” (interviu in Romania Libera)

Ce ti-e si cu realitatea asta virtuala...!

Dar poate ca Dan Puric este doar la moda, este trendy si cele 50.000 de exemplare vandute din cartea lui sunt rezultatul acestui fapt. Mi-aduc aminte ca, prin anii 90, era unul Corut, Pavel parca... Si pe ala il vedeam pe la televizor vorbind cam la fel si auzeam ca vinde ’jdemii de volume.

Fanii lui Dan Puric si Dan Puric insusi sa ma ierte daca am fost nedrept scriind cele de mai sus. E doar o parere sau simtire foarte personala si foarte nedocumentata. Stiu si ca, inainte de a scrie asta, ar fi trebuit sa-i vad macar cateva spectacole si sa-i citesc si cartea. Mi-am permis sa scriu asa si tinand cont de faptul ca cele scrise aici au doar cativa cititori, iar daca am comis o nedreptate, aceasta nu va putea fi niciodata atat de maligna precum atacurile din ultimele zile impotriva lui Patapievici sau cele mai vechi impotriva lui Liiceanu ori de cate ori acesta face cate un „apel catre lichele”.

Foto: rostonline.org

Do not look inside!

M-a pus dracu’ sa fac un test. Se cheama CPI nustiucat, are la baza un chestionar cu sute de intrebari si e conceput de Harrison Gough de la un institut de prin California (google it si aflati mai multe despre reputatia autorului si al testului CPI (California Psychological Inventory). Daca vreodata va va musca sarpele de inima si va veti gandi ca ar fi bine sa faceti si voi la fel, m-am gandit ca n-ar fi rau sa stiti ce va poate astepta. Pe unii dintre voi.

Am citit in fuga rezultatele si acum sufar in tacere. Nu pentru ca ar fi fost vreo surpriza pentru mine. Nuuu... Stiam ca exact asa sunt, dar confirmarea stiintifica a ceea ce stiam a facut, parca, sa nu mai am nici o speranta. Cititi in acest moment blogul unui nenorocit care sta prost la aproape toate cele. Pe o scara de la 1 la 100 scoruri peste 50 sunt doar la indicii comunalitate, toleranta, flexibilitate, masculinitate, temperament creativ. Restul e varza. Varza de tot sunt la capitolele dominantza, sociabilitate, acceptare de sine, leadership si acceptarea legii.

Intr-o reprezentare grafica cu patru cadrane impartite brutal de doua linii incrucisate perpendicular imi gasesc locul in quadrantul din dreapta jos care se cheama nu Alpha, nu Beta, nici macar Gamma. Delta se numeste si altul mai prost nu exista! Asta inseamna introvertit si orientat impotriva normei. Mai inseamna ca tind sa ma vad pe mine insumi ca fiind reflexiv si neconventional si deloc entuziast-vesel-puternic. Cei in campul vizual al carora se intampla sa ma gasesc tind sa ma vada ca visator-modest-linistit-tacut si deloc asertiv-deschis-vorbaret. Cat despre stilul de viata al astora din patratelul Delta, ei se numesc vizionari (nu vad de ce), tin la intimitate, privesc o mare parte din conventiile sociale ca arbitrare si restrictive. Sunt reflexiv si nonconformist. Pot fi imaginativ, receptiv la estetic, pot avea o viata interioara bogata. In acelasi timp pot fi alienat fata de ceilalti si plin de conflicte interioare.
Se spune ca testele astea sunt utile pentru a te cunoaste pe tine insuti sau pe altul atunci cand intentionezi sa-l angajezi pentru o slujba, sa te mariti cu el sau in alte ocazii. Acuma, sincer... eu n-as angaja pe unul ca mine si nici de barbat nu l-as lua. Unii zic ca ar trebui sa ma duc la cineva care sa interpreteze profesionist aceste concluzii nemiloase. Stiu si eu...?
Acum am treaba de nu-mi vad capul. Lucrez la dificila sarcina de a ma accepta asa cum sunt. Dar, data fiind partea graficului in care locuiesc si situatia deltoido-cuboida fara iesire in care ma aflu, nadejdea de a si reusi e ca si nula...