Nu sunt un gospodar. Stiu asta si eu si altii. Cand sunt lucruri de facut/reparat prin casa sau prin imediata ei apropiere ma pornesc greu. Daca ma pornesc, duc, cumva, treaba capat. Cu injuraturi si cu degete strivite de lovituri de ciocan imprecise. Instalatii electrice si sanitare, tuns iarba din curte si alte corvezi nu-mi sunt straine. Primavara trecuta, de exemplu, am hotarat sa plachez fatada casei cu polistiren pentru izolare termica mai buna si poate o culoare mai optimista a casei. Cineva a sugerat sa angajam pe cineva care stie, un meserias care a mai facut chestia asta, eu ma gandeam ca nu e mare lucru... si da-i, si munceste, si lupta... Doamne, cat efort, cate blesteme! Dar, dupa un timp dublu fata de cel estimat, am scos-o la capat. Singur!
Astazi am facut o gramada de treaba in casa cea mica (nu ca cealalta ar fi mare!) in care stam iarna. Aveam de schimbat o hota la bucatarie care se stricase si de montat niste robineti de golire la calorifere. Nici de data asta n-au lipsit cele nelipsite. Accesoriile cumparate dimineata nu s-au potrivit. Am uitat sa cumpar banda de teflon, diblurile livrate cu hota s-au dovedit prea scurte pentru distanta la care se afla betonul fata de tencuiala, racordul de aluminiu de 130 a fost larg (chiar daca asta era dimensiunea data de producatorul hotei). Astea si alte uriase obstacole nu m-au impiedicat sa duc la bun sfarsit laborioasa intreprindere. Chiar daca asta a insemnat multe drumuri pe la negustorii de fittinguri pe strazile ninse si alunecoase ale urbei. Si ce satisfactie! Ce sentiment de implinire! Merita sa desfac o sticla de vin si sa beau cu prietenu’ Gica. Si cum sticla aia a fost mult prea mica, a trebuit sa completez cu niste scotch. Proasta combinatie, mai ales pentru un bautor neprofesionist. Acum, neavand alte alea de facut, incerc sa ma dreg cu acest post. Probabil nu e o idee foarte buna, dar zeama de varza nu este. Pentru ca n-am pus varza la murat asta toamna. V-am zis ca nu-s un gospodar.
