miercuri, 30 ianuarie 2008

Spider Bill

Am invatat cateva lucruri la varste care ar putea fi considerate tarzii pentru a le deprinde bine si a-mi fi folositoare. Am inceput sa descifrez engleza dupa 25 de ani si n-am prea avut ocazia s-o exersez in conversatii scrise sau vorbite pana pe la 37 – 38. Permis de conducere de-abia la 33, iar cu computerele si sistemele lor de operare m-am intalnit tot tarziu si n-am depasit niciodata stadiul de utilizator. Nu ma plang, ba chiar, la sugestia unui prieten de-al meu, am invatat sa cred ca am fost chiar un pic norocos, daca ma gandesc la oameni din generatia mea cu care am mers la aceeasi scoala si pentru care calculatorul nu este mai mult decat o masinarie dusmanoasa care rapeste munca oamenilor harnici lasandu-i fara slujbe, iar limbile straine sunt un moft total nefolositor.
Astea toate si multe altele au venit natural si la varste mici pentru copiii mei si-ai vostri. Probabil ca lor li se adreseaza Bill Gates in articolul scris pentru ultimul Business Magazin. Cu cinismul paianjenului care tese panza groasa in jurul victimei, imi spune Bill cum, in maxim 10 ani, voi fi inconjurat de un fel de retea foarte densa de hardware, software si multimedia „in birou si acasa, in masina, in magazine, restaurante si spatii publice. Vom avea acces la capacitatea de calcul a unei game variate de dispozitive, profitand adeseori de prezenta ecranelor si suprafetelor de proiectie din apropierea noastra. Intre timp, proliferarea centrelor foarte mari de date si omniprezenta in crestere a retelelor de acces la Internet in banda larga vor crea o tesatura continua de informatii si capacitati de calcul ce se intinde intre viata noastra de la birou si de acasa, de oriunde, din orice loc ne vom afla.” Lucruri stiute dar care, venind de la un om care stie, imi suna sufocant si foarte, foarte stresant! Sau poate am eu o zi mai proasta...
Si mai departe: “...incepem sa vedem aparand interfete care incorporeaza vorbire, scris de mana, vedere, atingere si gesturi” Scris, vedere, gesturi, ok, asta facem deja cu mesajele noastre zilnice, webcamuri si emoticonuri . Dar daca Bill vorbeste de ele la viitor inseamna ca astea toate sunt doar un inceput rudimentar si nici nu stim ce ne-asteapta! Cum va fi cu atingerea... asta poate fi ceva de vazut!
Spre sfarsit Bill aluneca spre banal: “Aceste noi cai de transfer a informatiei vor avea un impact revolutionar, nu numai asupra modului in care interactionam cu tehnologia, ci si asupra modului in care interactionam unii cu altii”. Nimic nou aici... De fapt textul in intregime nu ne spune cine stie ce noutati. De-aia zic ca felul in care l-am perceput eu si imaginea de pradator a domnului Gates se poate datora doar unei zile mai proaste pe care tocmai o am.

La sfarsitul lecturii, lasand gluma la o parte, m-am intrebat daca atmosfera de peste 10 ani, intesata de toate prezicerile lui Bill devenite realitate, o sa-mi placa. Si daca voi mai fi eu in stare sa ma adaptez. Pentru ca, nemilos dar grijuliu, Bill ma avertizeaza ca schimbarile urmatorilor 10 ani vor fi incomparabil mai mari decat ale ultimilor 30! Iar daca ma uit in urma si vad cum a evoluat curba schimbarilor in domeniu, n-am nici un motiv sa nu-l cred. Or, teoretic, capacitatea mea de adaptare scade odata cu varsta. Pentru prima oara imi pun aceste intrebari in acest fel. Si asta poate fi un semn de inceput de neadaptare si de „prea tarziu”. Dar daca nici copiilor mei n-o sa le placa?! Nu ma intreb ce-or sa scrie ei in blogurile lor cand vor fi de varsta mea, pentru ca bloguitul nostru patetic va fi preistorie, iar, daca bunul obicei al zambetului se va fi pastrat pana atunci, vor zambi un pic cand vor gasi, uitate pe vreun server, texte de felul astuia.

18 comentarii:

mesajinsticla spunea...

Eu zic ca o sa te obisnuiesti cu toate. Pentru ca vor veni totusi pe rand, nu, chiar daca schimbarile vor fi uriase. Totul e sa vrei.
Vorba aia, daca ne obisnuim cu noi cei de peste 10 ani...Pentru ca si schimbarile astea vin tot pe rand, ceea ce le face oarecum suportabile. Iar pe noi ne mentine cat de cat sanatosi!
Mai vorbim noi peste 10 ani! :)

BLOG de VRANCEA spunea...

Cum va fi cu atingerea? Sunt deja sumedenie de dispozitive tip touch-screen, ultimul racnet in materie fiind iPhone-ul de la Apple - cred ca la acest tip de dispozitive se refera tata Bill. Cat despre capacitatea de acomodare cu noile tehnologii, eu zic ca va fi relativ usor, pentru ca te vei intalni zilnic cu ele si vei fi nevoit sa le folosesti. Carcotasi care nu vor vedea locul acestor echipamente vor mai exista, dar vor fi putini si idioti de-a dreptul. Asa ca, bring it on, baby! Vreau un chip in cap, ca sa nu ma mai chinui cu tastatura, computer, telefon si alte alea. :))

Nicu Panaitescu spunea...

Mesajinsticla, tu ai fost mereu o optimista:)

Blogdevrancea, sigur ca o sa trebuiasca sa traiesc cu toate astea. Dar tot atat de sigur este ca o sa am nostalgii grele. Oricum, ma mandresc cu faptul ca sunt printre putinii muritori care nu-si doresc iPhone. Si care dau toate TOUCH-SCREENurile din lume pe un singur TOUCH-SKIN! :)
Iar tie-ti convine sa vorbesti, ca esti tanar :) Cat despre cipul din cap, esti sigur ca nu ti l-au implantat deja?! :))

BLOG de VRANCEA spunea...

Dreptu-i ca ma mai ustura nitel mintea, din cand in cand, si, cand eram mai tinerel, am fost operat - aia mi-or zis ca facusem apendicita, dar mai stii?! Cat despre faza cu touch-skin: touch, touch dar mai trebuie si putin feel, asa ca sa fie tot shake-ul complete. Oricum, tehnologia va fi o parte importanta din viata noastra de zi cu zi - pe mine deja m-a prins virusul: am stat 2 saptamani fara conexiune la internet; am suportat cu foarte mare greutate, nu pentru ca inainte puteam comunica mai usor, ci pentru ca imi lipsea informatia din domeniile care ma intereseaza si pe care nu o poti gasi decat pe net. Si, ca o contra greutate la ce zice taica Bill, tot in BM citeste articolul acesta http://www.businessmagazin.ro/it/meciul-titanilor.html?5541;2327013. E partea cealalta, a celor de la Google. Si vazand ambele opinii, iti poti face o imagine MAI clara a ceea ce va insemna tehnologia de maine.

mesajinsticla spunea...

@BDV Aha, si acum spui de operatia aia? Si te mai si ustura mintea! Abia acum imi explic eu o multime de lucruri despre tine :))
@ Nicu Si pe mine ma sperie cateodata gandul ca o sa ajung sa fiu depasita de tehnologie. Dar imi revin pentru ca imi dau seama ca mi s-a mai intamplat. Cand am mers prima data cu metroul si am bagat cartela, cand am scos prima data banii de pe bancomat,ca sa nu mai vorbesc cand am pus prima data mana pe aspirator si pe mixer, ca si acum sunt cam maladroite cu aceste ustensile:))
Asa ca o sa ma invat eu si cu atingerile astea bizare :)

victor spunea...

Domnule Panaitescu,

indraznesc sa intervin pentru ca eu am obtinut drepturile de publicare in .ro ale eseului lui bill gates.deci sunt oarecum de vina! :) asa cum a spus si blog de vrancea , "touch" e o banalitate si in romania.
acum mai bine de un sfert de secol, tot gates spunea ca va veni vremea cand pe fiecare birou va functiona computer. multa lume a ras atunci in hohote. si iata ca avem fiecare cate un computer si nu a venit apocalipsa! cat despre traumele pe care le vom trai in viitor: tehnologia devine din ce in ce mai prietenoasa in utilizare si ne vom pastra libertatea de a alege ce, cat si cum sa folosim.
oricum, peste vreo 30-40 de ani, vom fi poate (daca vom mai trai) suficient de senili ca sa nu ne mai deranjeze ca ne va ingriji un robot. Asa cum se intampla acum in Coreea :)

Nicu Panaitescu spunea...

Gentlemen si mesajinsticla, stiu, apocalipsa nu va veni din asta. Si mai stiu si ca "touch" cu finalitatea de "control a device or equipment" este banal. Doar ca mintea mea de pervers batran si libidinos a fost putin vexata de alaturarea, intr-un discurs despre IT, a unor termeni atat de legati de simturile noastre primare ca m-am speriat!!! What the hell, am zis, everything but the touch!!!

mesajinsticla spunea...

:)) Misto raspuns

constantin spunea...

In timp ce citeam articolul imi si imaginam unele raspunsuri. Dar citind si comentariile am fost f dezamagit :). S-a spus cam tot ceea ce voiam sa spun si eu.
Cip-urile s-au infiltrat - intr-o forma sau alta- si in obiecte pe care le folosim fara sa stim de ce sunt asa de "destepte". In afara de tel. mobil s-ar putea adauga ap. foto si camera video digitale, cuptorul cu microunde, ap. radio auto, etc.
Nu trebuie sa ne speriem. Ne vom adapta treptat.
Sanatosi sa fim!

Aida B spunea...

eu NU vreau sa traiesc in lumea asta.
messengerul, chatul si blogul imi sint de ajuns.
prefer sa ramin mai ales cu obiceiurile de pe vremea mea (scrisori, fluierat la poarta si sex prin telefon:p)
si mai ales sa nu uitam ca un robot in plus inseamna un loc de munca in minus pentru un om. si ne tot inmultim...

constantin spunea...

"un robot in plus inseamna un loc de munca in minus pentru un om."
Eroare! (sorry!)
Acelasi cliseu se vantura si cand se infiripa informatica. Acum cate sute de milioane oameni lucreaza in ea?

P.S. Fara roboti autovehiculele si calculatoarele - numai doua exemple - ar avea preturile de 100 ori mai mari; sau unele tipuri nici nu ar exista.
Lipiturile cipurile nici nu s-ar putea face fara roboti!!!

Aida B spunea...

Constantin: reformulez, daca tu intelegi prin robot, doar robot si nu masina (automata), desi imi vorbesti de masini si calculatoare. si vin si cu exemple, vazute cu ochii mei: masini de scanat produsele cumparate din supermarket (mai putini casieri). masini de eliberat biletele in gari si, mai nou, aeroporturi (mai putini vinzatori, agenti. cearta-te cu masina daca vrei, cere-i ei un loc la fereastra). masini de platit taxa de autostrada.
fara elementele electronice, masinile ar putea fi reparate si de sofer, ca pe vremuri - d'aia daciile mor de batrinete - da' asta e nasol pentru producator care are si-o retea babana de garaje. e drept ca tre' sa traiasca si mecanicii. bine.
asta da viitor misto. sa lucram toti in domeniul informaticii, de dimineata pina noaptea, sa ajungem rupti acasa, da' sa vina robotu' sa ne adica papucii la fotoliu.

Nicu Panaitescu spunea...

Frica Aidei de tehnologia care lasa oamenii fara slujbe imi aduce aminte de un fost sef al meu, neamtul Hans-Jurgen Koegler. Focsani, 1997, firma noua, retea de calculatoare noua, internet. HJK, venea din Germania, nu era batran dar scria mesaje la masina de scris (!) si le trimitea prin fax. Cand l-am intrebat de ce nu foloseste editorul de text numit MS Word si de ce nu trimite mesajele prin e-mail, mi-a zis: "Nicu, I hate these fucking machines. They take the work away from us working people!". L-am regasit dupa cativa ani, invins, intr-un birou din Bucuresti folosind calculatorul fara entuziasm. Se pare ca n-avusese de ales... :(

Sunt de acord cu Constantin ca asta cu masinile care lasa oamenii fara slujbe e o falsa problema. Pericolul, in opinia mea, este dezumanizarea pe care prea multa tehnologie poate sa o aduca. Dar iar vin si spun: Asta pentru ca eu ma raportez la tehnologie din pozitia mea de om nascut demult. Si dezumanizarea ca si umanitatea sunt relative si se relativizeaza cu o viteza care ne poate lasa mult in urma.

Aida B spunea...

sa mai vorbim pe subiectul asta peste niste ani.
si tema conexa: "batrinii" care sint lasati fara slujbe de catre "tineri".

Nicu Panaitescu spunea...

Aida, e o lume cruda! :)

Aida B spunea...

Nicu, eu nu vreau sa traiesc in jungla, cita vreme m-am nascut om. n-as merge nici macar in safari, daca ma-ntelegi:)

Nicu Panaitescu spunea...

Nici eu. Prefer, ca si tine de altfel, sa traiesc printre oameni, sa am un minim de confort, sa vorbesc cu tine aici de la 2500 de kilometri distanta. Dar astea toate au venit odata cu tehnologiile astea pe care le dezavuezi si de evolutia carora ma tem si eu un pic (dupa cum reiese si din articolul meu, nu?). Asa ca, vrem sau nu vrem, it's a jungle out there, iar noi suntem zilnic si concomitent vanatori si vanat, prada si pradatori.

Aida B spunea...

nu dezavuez tehnologiile astea!
doar imi pun niste intrebari si cred, ca si tine, ca nu sintem pregatiti sa facem fata evolutiilor rapide.
nu am nimic contra confortului, nici a comunicarii la distanta (de altfel am dat si niste exemple elocvente:p), dar nici nu ma arunc cu capul inainte si nici nu aplaud marsul triumfal al masinii peste om.
sper sa nu traiesc momentul in care o sa fiu inlocuita de o masina.