Anca Pol scrie aproape 10 invataminte/concluzii dupa o minunata calatorie la Bucuresti traita de ea zilele trecute.
Marti, 24 Cuptor, m-am dus si eu cu neshte treaba pe-acolo. Cele over fourty degrees le-am suportat cu barbatie, intalnirea programata a fost lejera, de vara... dar orasul... chiar si acum, cand jumate din bucuresteni sunt pe la mare, este infiorator. Sau asa il percep eu. Toate relele romanesti, acolo sunt foarte concentrate, exagerate, agresive.
Intalnirea neprogramata, cu un prieten bun, mi-a salvat totusi ziua. A fost reconfortant sa vorbim un pic. Chiar daca subiectul principal a fost tot dizgratia de a trai inauntrul acelui oras care se afla inauntrul acestei tari, el stie sa se planga cu spirit. Mi-e teama ca, pana la urma, chiar o sa plece. Sper sa nu. Sau macar nu foarte departe. Sau sa ma ia si pe mine.
Am doi prieteni tineri in Cluj, (au aproape o luna de cand s-au casatorit, casa de piatra mah, mama voastra de unguri !), care delirau despre o eventuala mutare la Bucuresti, oportunitati infinite, bani mai multi, blah, blah... Stati cuminti acolo, mai copii, daca va iubiti unu' pe altu' si pe voi insiva!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu