sâmbătă, 18 august 2007

Antropologie cordiala

O fata desteapta si draga mie scrie in weblogu' domniei sale, indemnata de sejurul Basescului in secuime, despre realitatile transilvane cu privire la segregarea scolara si adevaratele relatii interetnice. Ma bucur sa constat ca scrie mai mult, mai bine si mai in cunostinta de cauza decat o faceam eu aici. Ea vine de acolo, iar eu nu. Totusi, detectez spre final un fel de critica nedocumentata indreptata impotriva noastra si cred ca, un pic, tara de dincoace de munti este mai Terra Incognita pentru Anca decat este Ardealul pentru mine. Nu ca as lua-o personal. Inteleg foarte bine ce simte ardeleanca din ea cand vine vorba de astia de dincoace de Carpati si eu sunt primul care sa admit marile noastre probleme de caracter vis-a-vis de central europenismul ceva mai evoluat al celor din Transilvania. Nu vorbim acum despre ghinioane de asezare geografica si istorica mai putin avantajoasa pentru mine sau alte detalii.
Initial am vrut sa scriu doar un comment acolo la locul faptei, dar m-as fi lungit nepermis de mult.
Asadar, hai sa-ti zic ceva Anca draga mea: Eu n-am nici un fel de problema cu ungurimea. Ba, mai mult, am mai multe reprosuri sa fac co-nationalilor mei. Si sunt din Vrancea. In drumurile mele prin Trei Scaune si prin tot Ardealul, am cautat cu lumanarea pe vanzatoarea aia care sa nu-mi dea paine sau kurtos pentru ca nu vorbeam ungureste (stii, asta e istoria sablon pe care o auzi cateodata prin regat). N-am gasit-o, mama ei de unguroaica! Si, mai cred ca streotipii de genul "ungurii e oameni rai" nu sunt chiar asa de raspandite pe-aici pe la noi. Adica nu sunt mai raspandite decat in Ardeal. Pe Funar nu cei din Craiova l-au votat primar de Kolosvar in atatea randuri. Pe de alta parte, acum cativa ani am inoptat, ostenit, pe malul unui lac intre Szekesfehervar si Budapesta incercand sa dorm vreun ceas. In masina. Niste domni au venit dupa 15 minute, cred ca la pescuit(?), poate un pic beti si, atat cat am putut sa inteleg, subiectul exclusiv al discutiei si furiei lor crescande eram eu si nationalitatea mea tradata de numarul masinii. Am intins-o pentru ca unul dintre ei parea foarte hotarat sa vina si sa-si prezinte omagiile mai de aproape. Partea buna este ca, atunci cand ai un pic de discernamant, nu te-apuci ca, dintr-o intamplare de asta, sa tragi concluzia ca toata natia e la fel. Dar, te rog, nici invers. Nici nu e greu sa fie cineva mai frumos decat mine. Dar pot sa-ti prezint niste baieti de pe la noi care sunt cel putin la fel de frumosi ca Verstoy Attila cel drept si iubitor de codru.

Si... pe unde ai umblat atata amar de vreme? Mi-ai lipsit. Bine macar ca ai facut (inca) un set de poze faine! :)

5 comentarii:

Anonim spunea...

Am auzit la un seminar cu staif (organizat de UNDP, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Asociatia Pro Democratia Focsani)...la Focsani, o idee interesanta. Experientele noastre ne dermina sa judecam oamenii intr-un fel sau altul, ne creaza sau intretin prejudecatile. Si de aceea e foarte greu sa fim toleranti uneori. Dar lucrurile se complica daca lasam ca ele sa ne dermine comportamentul intr-o imprejurare sau alta pentru ca atunci trecem de la prejudecati, la discriminare. Imi place sa cred ca educatia e salvarea. :)

Stefan Gabriel Chelaru spunea...

Cred ca discriminarea nu va disparea niciodata, atat timp cat vor persista diferentele - de orice fel, asa cum nu cred ca o natie discrimineaza mai mult decat o alta - peste tot exista uscaturi. In schimb, asa cum zicea si Gabi (hope you don't mind!), educatia este singura noastra salvare, educatia facuta responsabil si in respectul celuilalt de langa tine. Am discutat, odata, la o clasa, despre parerea elevilor despre unguri - m-am ingozit (si cred ca si ei, elevii unguri, au, in majoritate, aceeasi parere). Pana la a ajunge la o "concordie" (exagerez, evident) mai avem de luptat si de infruntat.

Anonim spunea...

Lăsând la o parte faptul că m-am sfiit o ţâră de convingerea cu care îmi tragi clopotele a laudă :). Iaca esplicaţia: m-am adresat mai abitir ne-ardelenilor pentru că îmi aminteam clar multe sondaje care repetau acelaşi lucru. Anume că românii care se tem cel mai mult de "pericolul maghiar" sunt cei care locuiesc în zone unde nu sunt maghiari defel, cu dobrogenii ducând steagul. ("Cei care se opun învăţământului în limba maghiară sunt în special persoane vârstnice din zone precum Moldova, Oltenia sau Dobrogea." - http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/01/060126_sondaj_minoritati.shtml ).
DAR, vai de noi, ai perfectă dreptate: românii din CLUJ sunt cei care l-au votat pe Funar 'jde ani la rând... Ai perfectă dreptate... (Mă mai încălzeşte puţin doar gândul că votanţii lui Funar nu prea erau cei de vârsta mea, ci tătânii lor.)

Nicu spunea...

Gabi, seminariile astea, in general sunt, aproape exclusiv, on the gipsy issue. Ma intreb daca au fost si ceva tigani pe-acolo si daca, dupa discutii, ati fost cu ei la bere. Iar daca au fost despre unguri, cate prietenii romano-maghiare s-au legat dupa.
Human touch e ce lipseste. Dezbateri sterile avem garla.

BlogDeVrancea, daca elevii tai au acum o alta parere decat la ora aia, este bine. Daca nu... incearca o axcursie la Miercurea Ciuc, Odorhei, etc. Sau macar la Tg. Secuiesc, ca e mai aproape. Eu asta as face si as incerca sa vorbesc cu ceva profi de pe-acolo pentru ceva intalniri ale elevilor. Asta ar face cat 1000 de dezbateri, seminarii si ore de dirigentie.

Anca, nu fi sfioasa. Nu fac io complimente gratuite, stai linistita! Mai mult, chiar te dojeneam un pic cand sugeram ca Brad Pitt nu e ungur si Homer Simpson nu e din Focsani :))

Anonim spunea...

Culmea e ca au fost si rromi in sala. Poate ca ai dreptate, seminariile nu rezolva probleme, dar le pot aduce in discutie. Si exista seminarii de la care pleci nu cu raspunsuri, ci cu intrebari, or asta cred ca e ceea ce conteaza.
Iar referitor la ce spunea blogdevrancea as zice ca nu e nevoie ca toti elevii sa-si schimbe parerea dupa o astfel de lectie. Nici nu e posibil. Dupa cum iarasi cred ca a-i stimula sa-si puna intrebari despre ceea ce credeau ca e litera de lege (unguri =straini)e extrem de pozitiv. E primul pas.