Am mai spus ca internetul nu este un mediu care sa faciliteze amoruri adevarate. In ungherele sale de cunoastere, chating, dating si alte ‘inguri, de tip sentimente.ro, noi2, netlog, etc., happy endingurile sunt foarte rare si cunosc oameni care pierd zile, luni, ani in contacte virtuale sterile si flirturi electronice nesfarsite. Cu unul sau o suta de parteneri la fel de singuri si la fel de speriati de iesirea din anonimat si de bau-baul unui blind date cinstit care le-ar economisi o gramada de timp si fantezii fara obiect.
Webloggingul devine uneori o alternativa la dating sites. La un nivel superior, s-ar putea spune. Are avantajul ca, inainte de a emite semnale mai mult sau mai putin diluate, poti sa cunosti obiectul fanteziilor tale ceva mai mult si mai profund decat dincolo, unde toata lumea se prezinta standard si fara multa fantezie: “80 de kile, optimist, sociabil, imi place sa dansez”. Despre un om pe care nu l-ai vazut niciodata, nu l-ai atins, nu l-ai mirosit si care doar ti-a spus ca este single, are un metru saptezeci si adora calatoriile, nu poti sa spui mare lucru. Dar daca omul tine un blog, citesti azi, citesti maine si poti adauga un pic de profunzime la portretul de mai sus. Poti spune ca scrie bine, simte frumos, este talentat, inteligent, idiot, extremist, agramat, exhibitionist, etc. Si atunci te musca sarpele de inima si… scrii comentarii. La inceput on topic. Dupa aia… unii comentatori se transforma in admiratori. Dintre astia doar unii "se indragostesc". Nu neaparat cei mai destepti.
Poti gasi printre comentatorii unor bloggeri cazuri evidente de indragosteala virtuala, curte asidua si insistenta. Se scriu acolo niste capodopere! Se scriu texte mai lungi si mai tari decat postul comentat, se scriu poezii, se canta serenade. Ici si colo deslusesti drame intregi consumate inainte ca vreo relatie sa fi avut sansa sa inceapa. Amoruri neimpartasite si inimi facute tandari. Mai mult, dai peste cate doi sau mai multi curtezani care intra in dialog in batatura stapanului de blog si care nu se sfiesc sa se ironizeze, intepe, sa-si arunce vorbe grele unul altuia ca niste proprietari de facto si de jure ai inimii de blogger si ai intelepciunii sau sensibilitatii expuse de acesta in articolele sale.
Se ajunge uneori, rar, la intalnire, vedere, atingere. Si atunci? De obicei atunci incep problemele. Imaginatia dinainte lasa loc dezamagirii. Scriitura era supla, bloggerita e grasa! De ce ma-sa m-oi fi aprins eu?! Stiu ca adevarata frumusete e interioara dar de ce trebuie sa aiba fundul atat de mare?! Sau: Doamne, dar e chel! Si are si burta! E chiar dizgratios. Probabil ca lasa si par pe sapun. Bleah! Si e al dracului de frig! Nu era mai bine sa stau in casa?! Mai postam ceva… Si iata ca nivelul superior al pre-cunoasterii in blogosfera se dovedeste la fel de riscant si nefructuos ca cel precedent de la Neogen.
Rezultatele intermediare fiind, deci, similare, de-aici incolo lucrurile se desfasoara la fel. Cazurile fericite cand cei doi se plac reciproc macar cat sa-i tina pentru o relatie de-o vara sunt, probabil, rarissime si sunt cele mai fericite. Pe locul doi in topul fericirilor sunt cazurile in care amandoi sunt la fel de dezamagiti. Acolo e simplu: Hai ca ne mai vedem, te sun eu… si… tacere binecuvantata ever after. Cel mai prost iese cand, dupa formalitatile de start, unul isi zice “wow, I found the one and only”, iar celalalt gandeste: “si-acu’ ce fac? where the hell is the way out?”. Adevarata arta este sa stii cum sa te desprinzi. Cine poate este direct si fara scrupule. Cine tine sa protejeze feelingu’ celuilalt are viata grea. Va dura ceva vreme pana cand semnalele lui vor fi percepute, intelese. Pentru ca celalalt este deja indragostit! Iar asta, stim cu totii, duce la orbire si pierderea uzului ratiunii. Amandoua temporare dar complete! Indiferent cat de destept si ager la minte ar fi, in alte imprejurari, indragostitul! Asadar, o oarecare suferinta, de obicei intensa, este inevitabila. Dar fatalitatile de acest fel sunt specifice tuturor incercarilor si nu doar celor nascute din prealabile cunoasteri virtuale. Intotdeauna unul va fi mai indragostit decat celalalt. Daca distantele, defazajele nu sunt foarte mari, poa’ sa mearga. Important e sa nu te casatoresti. All the rest can be handled.
Webloggingul devine uneori o alternativa la dating sites. La un nivel superior, s-ar putea spune. Are avantajul ca, inainte de a emite semnale mai mult sau mai putin diluate, poti sa cunosti obiectul fanteziilor tale ceva mai mult si mai profund decat dincolo, unde toata lumea se prezinta standard si fara multa fantezie: “80 de kile, optimist, sociabil, imi place sa dansez”. Despre un om pe care nu l-ai vazut niciodata, nu l-ai atins, nu l-ai mirosit si care doar ti-a spus ca este single, are un metru saptezeci si adora calatoriile, nu poti sa spui mare lucru. Dar daca omul tine un blog, citesti azi, citesti maine si poti adauga un pic de profunzime la portretul de mai sus. Poti spune ca scrie bine, simte frumos, este talentat, inteligent, idiot, extremist, agramat, exhibitionist, etc. Si atunci te musca sarpele de inima si… scrii comentarii. La inceput on topic. Dupa aia… unii comentatori se transforma in admiratori. Dintre astia doar unii "se indragostesc". Nu neaparat cei mai destepti.
Poti gasi printre comentatorii unor bloggeri cazuri evidente de indragosteala virtuala, curte asidua si insistenta. Se scriu acolo niste capodopere! Se scriu texte mai lungi si mai tari decat postul comentat, se scriu poezii, se canta serenade. Ici si colo deslusesti drame intregi consumate inainte ca vreo relatie sa fi avut sansa sa inceapa. Amoruri neimpartasite si inimi facute tandari. Mai mult, dai peste cate doi sau mai multi curtezani care intra in dialog in batatura stapanului de blog si care nu se sfiesc sa se ironizeze, intepe, sa-si arunce vorbe grele unul altuia ca niste proprietari de facto si de jure ai inimii de blogger si ai intelepciunii sau sensibilitatii expuse de acesta in articolele sale.
Se ajunge uneori, rar, la intalnire, vedere, atingere. Si atunci? De obicei atunci incep problemele. Imaginatia dinainte lasa loc dezamagirii. Scriitura era supla, bloggerita e grasa! De ce ma-sa m-oi fi aprins eu?! Stiu ca adevarata frumusete e interioara dar de ce trebuie sa aiba fundul atat de mare?! Sau: Doamne, dar e chel! Si are si burta! E chiar dizgratios. Probabil ca lasa si par pe sapun. Bleah! Si e al dracului de frig! Nu era mai bine sa stau in casa?! Mai postam ceva… Si iata ca nivelul superior al pre-cunoasterii in blogosfera se dovedeste la fel de riscant si nefructuos ca cel precedent de la Neogen.
Rezultatele intermediare fiind, deci, similare, de-aici incolo lucrurile se desfasoara la fel. Cazurile fericite cand cei doi se plac reciproc macar cat sa-i tina pentru o relatie de-o vara sunt, probabil, rarissime si sunt cele mai fericite. Pe locul doi in topul fericirilor sunt cazurile in care amandoi sunt la fel de dezamagiti. Acolo e simplu: Hai ca ne mai vedem, te sun eu… si… tacere binecuvantata ever after. Cel mai prost iese cand, dupa formalitatile de start, unul isi zice “wow, I found the one and only”, iar celalalt gandeste: “si-acu’ ce fac? where the hell is the way out?”. Adevarata arta este sa stii cum sa te desprinzi. Cine poate este direct si fara scrupule. Cine tine sa protejeze feelingu’ celuilalt are viata grea. Va dura ceva vreme pana cand semnalele lui vor fi percepute, intelese. Pentru ca celalalt este deja indragostit! Iar asta, stim cu totii, duce la orbire si pierderea uzului ratiunii. Amandoua temporare dar complete! Indiferent cat de destept si ager la minte ar fi, in alte imprejurari, indragostitul! Asadar, o oarecare suferinta, de obicei intensa, este inevitabila. Dar fatalitatile de acest fel sunt specifice tuturor incercarilor si nu doar celor nascute din prealabile cunoasteri virtuale. Intotdeauna unul va fi mai indragostit decat celalalt. Daca distantele, defazajele nu sunt foarte mari, poa’ sa mearga. Important e sa nu te casatoresti. All the rest can be handled.
*
Sigur ca cele de mai sus sunt analize adanci si invataturi dezinteresate destinate cititorilor mai tineri venind de la un om in etate si, in consecinta, imun la intamplari de acest fel. Pai ce va-nchipuiati?!
Sigur ca cele de mai sus sunt analize adanci si invataturi dezinteresate destinate cititorilor mai tineri venind de la un om in etate si, in consecinta, imun la intamplari de acest fel. Pai ce va-nchipuiati?!
2 comentarii:
funny titlul, e imediat dupa Voice overIp cred :D nu ?
... sincer cred ca in materie de dating, si partea asta este o etapa a internetului :)
Pai avem deja o chestie care se cheama Second Life. Web 2.0... life 2.0... vor fi, intr-o zi, tot un drac :)
O fi bine? :~
Trimiteți un comentariu