Sclavi si/sau asasini?

Am vazut stiri si talk-showuri romanesti si italiene, am citit ziare din ambele tari, am vazut reactii din blogosfera romaneasca. Azi am cautat posturi italiene cu keywords “rumeni” si "romeni", cele doua variante folosite de ei pentru cetatenia si nationalitatea nostra. Primul lucru vizibil a fost graficul aratand cresterea dramatica a referirilor la romani odata cu afacerea Mailat:

Primul click a fost pe un articol postat chiar azi. Un manifest al unui grup de scriitori si alti oameni de cultura cu titlul “Nessun popolo e illegale” . Un text care, chiar si in Romania, ar putea fi considerat ca prea tinand partea romanilor:
“O femeie a fost agresata si ucisa la Roma. Ucigasul e sigur un barbat, poate un roman. Romanca este si femeia care, culcandu-se la pamant pentru a opri un autobuz care nu incetinea, a incercat sa salveze acea viata. Crima odioasa zguduie Italia, gestul de altruism este inlaturat.
Cu o zi inainte, tot la Roma, o femeie romanca a fost agresata si adusa in pragul mortii de catre un barbat. Doua victime egale? Nu: despre cea de-a doua nu se stie nimic, ziarele nu publica nimic; despre prima trebuie stiut ca este italianca si ca asasinul nu e un barbat ci un roman sau un tigan.
Trei zile mai tarziu, tot la Roma, un comando cu cagule ataca cu rangi si cutite niste romani la iesirea dintr-un supermarket, ranind patru dintre ei. Nici un ziarist la capataiul celor raniti care raman anonimi, fara istorie, fara umanitate. Despre starea lor nu se spune nimic.”
Urmeaza o pledoarie documentata pentru incetarea isteriei contra romanilor azi, musulmanilor ieri, albanezilor alaltaieri.
Mai la vale se vorbeste despre sclavagism:
"Se intampla ca, sup presul egalitatii romani = delicventa, se ascunde praful exploatarii feroce a poporului roman.
Exploatare pe santiere, unde in fiecare zi un muncitor roman e victima unui “omucideri albe” (sintagma folosita pentru accidentele de munca datorata lipsei de securitate n.m.)
Exploatare in strada unde treizeci de mii de femei romance constranse sa se prostitueze din care jumatate minore, sunt oferite de crima organizata clientilor foarte italieni (in fiecare an noua milioane de barbati italieni cumpara sex de la sclavele straine, forma de violenta sexuala sub ochii tuturor dar pe care putini vor sa o vada).
Exploatare in Romania unde intreprinzatori italieni care, dupa ce prin outsourcing au creat somaj in Italia, platesc salarii mizerabile muncitorilor.”

Paranteza de amintire si de mirare ca nimic nu e nou sub soare:
Acum vreo 10 ani, singur printre grupuri mari de turisti de toate natiile si ghizi cu umbrelute sau esarfe deasupra capului intru tinerea turmei compacte, Piazza del Colosseo. Unul din ghizi vorbea englezeste unui grup despre Arcul lui Constantin aflat spre iesirea din piata catre Via di San Gregorio. Sus pe frontispiciul arcului se afla patru statui de barbati cu barbi si cu straie diferite de cele ale romanilor timpului. Sunt patru figuri de daci. Ghidul spunea cam asa: “…iar acele statui sunt reprezentari ale sclavilor români adusi la Roma de catre legiunile… bla… bla…”

Inchidem paranteza.
Articolul se incheie cu referiri la meschinaria politicienilor care, pentru un sfert de ceas de popularitate, risca consecinte grave, “microfascisme” periculoase.
Alte posturi mai vechi si mai apropiate de timpul uciderii Giovannei sunt, desigur, si pe alte tonuri. M-a surprins totusi ponderea mare a articolelor echilibrate si lipsite de prejudecati. Probabil de-aia sunt eu indragostit de Italia :)
Se pare ca, zilele astea, romanii din Italia au parte de o pauza datorata uciderii acelui tanar, suporter lazial, care mergea la meci la Milano, in parcarea de langa Arezzo de catre un politist cel putin bezmetic.
Inca un citat de undeva, cumva ca o sintetiza:

“Asistam aproape aneantizati la o tragicomedie: Unii urasc romanii - altii urasc pe cei care urasc romanii, unii urasc politia - altii urasc suporterii.”